Primele ecouri la carte: recenzie de Raluca Dună, „România literară”, nr. 51-52/ 2011

Adina Diniţoiu,

„Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în faţa politicului şi a morţii”,

Bucureşti, Ed. Tracus Arte, 2011

„Asumându-şi mai degrabă riscul de a plictisi prin stăruinţă decît pe cel de a rămâne lacunară, fără ifose eseistice, dar şi fără asezonări compilative, asociindu-se unor interpreţi ai operei, dar delimitându-se tranşant de alţii, Adina Diniţoiu a realizat prin cartea de faţă un studiu de referinţă al operei lui Mircea Nedelciu, o veritabilă expertiză”, scrie Paul Cornea, la finele textului care prefaţează acest volum. Într-adevăr, ne aflăm în faţa unui tom de 500 de pagini, minuţios elaborat, într-adevăr, Adina Diniţoiu are curajul de a nu arbora o poză auctorială genialoidă, într-adevăr, i-a reuşit o „expertiză”, obiectivă, profesionistă, în care „asocierea”, respectiv critica unor alte puncte de vedere nu are tonul bătăios obişnuit. Originalitatea „plictisitoare” şi „fără ifose” a demersului critic propus de Adina Diniţoiu înseamnă în primul rând dezideologizarea scriiturii critice, democratizarea ei, echidistanţa faţă de surse, imparţialitatea viziunii, claritatea şi limpezimea stilului. În plus, poate un efect al aplicaţiei asupra subiectului, se simte dorinţa de a comunica a criticului, o anumită „tranzitivitate” a scriiturii, la toate nivelurile, care înlesneşte lectura. Nu trebuie să fii un cititor specializat pentru a citi acest volum, trebuie doar să fii interesat de o problematică – Nedelciu, postmodernism, optzecism, autenticitate, textualism, experimentalism etc. Lectura este o formă de întrebare, critica însăşi înseamnă interogaţie şi propunerea unui răspuns cât mai pertinent, iar o carte presupune existenţa unui dialog, a unui parteneriat – acestea par premisele largi ale demersului tinerei autoare. Ea scrie despre concepte „sensibile” în cultura noastră, în jurul cărora s-au dat şi se dau încă „bătălii”, dar scrie despre ele dinafara câmpului de luptă, ca un istoric, nu ca un combatant.

Anvergura proiectului critic (raportarea fenomenului literar autohton la social şi politic, raportarea continuă la modele teoretice şi literare vestice, plasarea operei lui Nedelciu într-un context intelectual mai larg), profunzimea ideilor conducătoare (raportul complex şi paradoxal al literaturii cu „puterea” şi cu moartea) fixează acest debut în registrul cărţilor de referinţă ale ultimilor ani.

Sursa: "România literară"