Din teancul de cărţi

Ca de fiecare dată la început de an, e vremea unui bilanţ pentru anul care tocmai a trecut. Ce e însă frustrant e faptul că multe dintre cărţile demne de luat în seamă apar chiar la finalul anului, începînd cu septembrie şi culminînd, de regulă, cu lansările de la Tîrgul de Carte Gaudeamus, la sfîrşitul lui noiembrie. Una peste alta, în mijlocul crizei economice, 2011 a fost un an literar deloc ieşit din comun la capitolul apariţiilor editoriale – cu menţiunea că partea interesantă a fost aceea că editurile mari (Polirom, Humanitas) au început să fie concurate de edituri mai mici (deşi în condiţii de publicare mai precare, prin forţa lucrurilor) în ce priveşte titlurile publicate (Tracus Arte, Casa de pariuri literare, Charmides, Casa de Editură Max Blecher, Herg Benet). 

Teancul de cărţi se strînge în perioada sărbătorilor de iarnă şi încă nu ai timp să le parcurgi la vremea bilanţului. Unele, însă, te fac să începi anul cu aşteptări mari. Aşa este, de pildă, romanul Ploile amare, al unui rafinat – şi discret – prozator optzecist (ardelean), Alexandru Vlad, un roman amplu apărut la Editura Charmides, care aşteaptă să fie citit pe îndelete.

O apariţie remarcabilă a anului tocmai încheiat este Viaţa lui Kostas Venetis de Octavian Soviany (Editura Cartea Românească). Foarte bine primit de critica de întîmpinare în 2011 este romanul la fel de amplu al lui Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul, consacrat – de-a lungul destinului unui personaj insolit, marionetistul amnezic Bruno Matei – ororilor comunismului românesc. Tot la Editura Polirom, Dan Lungu a publicat În iad toate becurile sînt arse, Marta Petreu, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, carte distinsă deja cu Premiul „Cartea anului 2011“ de către România literară; Radu Aldulescu a reeditat (în versiune revizuită)Îngerul încălecat (Cartea Românească).

Interesant e că, anul trecut, au apărut şi cîteva volume de proză scurtă, gen considerat a nu fi atît de vandabil pe piaţa de carte şi, de multe ori, „minor“ de către critica de specialitate; nimic mai fals. Aşadar, de notat antologia de proză scurtă a lui Răzvan Petrescu,Rubato (Curtea Veche). La Humanitas, T.O. Bobe reeditează – într-o serie de autor – Cum mi-am petrecut vacanţa de vară şi publică volumul nou de proză scurtă Contorsionista. Poetul Bogdan O. Popescu – care a publicat şi simpaticele Aerobiciclete la Brumar – debutează ca prozator cu Viaţă de aruncat (Editura Polirom), o carte de proză scurtă care, dincolo de stîngăciile începutului, arată un condei promiţător. La Casa de pariuri literare, Lavinia Branişte debutează şi ea cu un bun volum de proză scurtă, Cinci minute pe zi.

Bogdan Coşa debutează cu romanulPoker – un roman bine scris, un roman totuşi soft al tinerilor „furioşi“ de astăzi, în varianta anticorporatişti şi amatori de poker, nu de droguri ori violenţă.

2011 a fost şi un an trist, în care au dispărut prozatorul Mircea Horia Simionescu şi poetul Mircea Ivănescu – două nume mari ale literaturii noastre –, criticul de film Alex. Leo Şerban – un nume la fel de mare în spaţiul nostru cultural – sau prozatorul optzecist Constantin Stan. De Alex. Leo Şerban au apărut, în schimb, în 2011 trei cărţi de neratat, un volum de poeme exquis, Alte camere, alte glasuri de ieri (Pandora M), Mica dietetică (Art) – un „tratat“ de viaţă dietetic şi personal, în siajul mai vechiiDietetici a lui Robinson (2006) – şi romanul scris în engleză Litera din scrisoarea misterioasă (traducere de Antoaneta Ralian, Editura Polirom).

Magdei Cârneci i-a apărut la Cartea Românească romanul FEM, o proză vizionară demnă de luat în seamă, cu atît mai mult cu cît e vorba despre o scriitură de o factură rară în spaţiul nostru.

La capitolul poezie, am avut parte de un regal cu volumele lui Ioan Es. Pop (unelte de dormit, Cartea Românească) şi Marin Mălaicu Hondrari, La două zile distanţă (Charmides). La „ospăţ“ se adaugă Orice (uverturi & reziduuri) (Pandora M) de Sorin Gherguţ, Fără titlu (Paralela 45) de Cosmin Perţa şi cartea de debut a Cristinei Ispas,Rezervaţia (Casa de pariuri literare) – o poezie rafinată a cotidianului, cu ecouri din Mircea Ivănescu. Şi încă:Hexachordos. Psalmii. Ecleziastul. Cântarea Cântărilor. Iov. Psalmii lui Solomon. Odele, pre stihuri retocmite de către Şerban Foarţă, volum apărut la Editura Brumar.

Şi lista cărţilor de poezie care aşteaptă să fie citite nu s-a încheiat încă: Răzvan Ţupa, poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti (Casa de Editură Max Blecher), instituţia moartă a poştei de Ionuţ Chiva (Casa de pariuri literare), Marius Ianuş, Refuz fularul alb (Tracus Arte), Cînd va veni ceea ce este desăvîrşit (Tracus Arte) – cartea de debut a lui Andrei Dósa.

La Humanitas, Mircea Cărtărescu a publicat Zen. Jurnal 2004-2010, Ioana Pârvulescu, Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale, Andrei Pleşu, Despre frumuseţea uitată a vieţii, şi Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita românească între 1930 şi 1950.

La capitolul de critică şi istorie literară stăm bine: de marcat o serie de debuturi ale unor tineri cercetători şi universitari: Alex Goldiş, Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului (Cartea Românească), Bianca Burţa-Cernat, Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică (Cartea Românească),Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea şi fetişizarea literaturii de Gabriela Gheorghişor (Editura Muzeul Literaturii Române), Doris Mironescu, Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei (Timpul). Pe lîngă acestea, se adaugă nume deja consacrate precum Mihai Zamfir, cu a lui Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, vol. I (Cartea Românească), Marta Petreu, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (Editura Polirom), şi Octavian Soviany, Cinci decenii de experimentalism volumul I: Lirica ultimelor decenii de comunism şi volumul II: Lirica epocii postcomuniste (Casa de pariuri literare).

Sursa: Observator cultural