Henri Cartier-Bresson
„La photographie est un couperet qui dans l'éternité saisit l'instant”
(„Fotografia este ca o lamă de cuţit care, în eternitate, tranşează clipa”)
„Photographier: c’est mettre sur la même ligne de mire la tête, l’œil et le cœur”
(„A fotografia înseamnă a ţinti în acelaşi timp mintea, ochiul şi inima”)
HCB a fost şi în România, în '75, la sărbătorirea a 30 de ani de la "victoria împotriva fascismului" (mai multe aici: http://blog.alexgalmeanu.com/blog/2007/02/03/cu-henri-cartier-bresson-prin-drumul-taberei/)
A făcut fotografii în Bucureşti, dar şi prin ţară (Maramureş, Bucovina, evident) - poze, culmea, destul de convenţionale, cu imagini exotic-tradiţionale pentru occidentali, cu femei în costume populare, case şi căpiţe de fân etc. etc., sau cu Ceauşescu la tribună şi entuziaşti de faţadă, aplaudând frenetic din sală. Probabil că asta era tot ce se putea vedea, instantanee trucate..., deşi ceauşismul era, totuşi, în epoca lui "de graţie".
Mircea Nedelciu, în proza lui "Marie-France în Piaţa Libertăţii (transmisiune directă)", zice că fotografii occidentali cam asta căutau în România: pitoresc, exotism, tradiţii, comunism festiv... Nu cred ca HCB ar fi căutat asta (ca un mare fotograf), însă probabil asta li se servea, cu mare grijă... Aleg, totuşi, trei instantanee mişto, din Bucureşti (prima: Drumul Taberei) şi Maramureş.
L-a însoţit parcă şi Andrei Pandele...
RăspundețiȘtergereDaa, într-adevar! Am găsit aici:
RăspundețiȘtergerehttp://www.foto-magazin.ro/despre-fotografie_open.php?art=despre-fotografie_hcbbucuresti.php
o relatare din 2004 a lui Andrei Pandele a zilelor în care l-a însoţit pe HCB si pe sotia lui prin Bucureşti, prin fabrici, pe Calea Victoriei (la Congres n-a avut voie să intre cu HCB...). În Maramureş nu s-a putut duce cu ei, că n-a îndrăznit să ceară concediu de la locul de muncă, unde abia se angajase... (Andrei Pandele avea 20 şi ceva de ani; HCB - 67). E un text care merită citit. S-a confirmat bănuiala mea că fotografului francez i s-a arătat cam ceea ce trebuia văzut de un străin.
Dar sunt lucruri memorabile povestite de Andrei Pandele: printre ele, felul în care HCB făcea instantaneele sale celebre, ca şi aparatele pe care le folosea, făcute special pentru el de firma Leitz.