The Artist (2011)

Am văzut The Artist în noiembrie 2011 la Paris şi m-am gândit atunci că, în sfârşit, un film franţuzesc (regia: Michel Hazanavicius) va reuşi, după ceva vreme, să depăşească graniţele şi să pătrundă pe pieţele internaţionale, în speţă pe aceea americană. E drept, nu e un french film tipic, ci – asta e şi şmecheria – mai degrabă un film hollywoodian, de la începuturile lui, un omagiu adus filmului mut în anul de graţie 2011, când tehnologia imaginii tinde deja să concureze şi să domine chiar arta cinematografică, iar spectatorul preferă să dea banii pentru un film care să fie cel puţin 3D. E un film alb-negru, pe peliculă îngustă, un film retro, nostalgic, de mare eleganţă a imaginii, cu o ironie foarte discretă, foarte subţire şi plină de melancolie la adresa scenariilor romantice pe tipar hollywoodian, şi un film cu mult tact în dozarea tuturor accentelor: comedie, romance, dramă, music hall. Un film care îşi asumă ca un fel de „intertext” decorurile de carton ale anilor ’20-’30 şi toate convenţiile de studio care au marcat anii de glorie ai filmului mut (iar apoi vorbit), în prima jumătate a secolului trecut.

Şi – mai ales – un film ce redescoperă arta actorului din anii cinematografului mut: mimică, gestică, mişcare corporală, dans. Jean Dujardin (George Valentin – starul de film mut, Premiul pentru interpretare maculină la Cannes, 2011) şi Bérénice Béjo (actriţa în ascensiune de film vorbit, Peppy Miller) fac un cuplu perfect sincronizat, elegant şi vivace. E o reală plăcere pentru ochi să-i urmăreşti.

Cel mai mult, cred :)), şi-a meritat premiul câinele lui George Valentin – se numeşte Uggie (un terrier Jack Russell de 10 ani) şi a obţinut Palme Dog la Cannes 2011 şi trofeul pentru cel mai bun câine la prima ediţie a premiilor Zgarda de Aur (LA, 2012).

Între timp, filmul a obţinut trei Globuri de Aur şi şapte premii BAFTA şi e în cursa pentru Oscaruri.

Mă întreb, totuşi, cât de mult succes va avea la publicul larg... În România am auzit că nu e preluat, că nu va ajunge în cinematografe de teamă că nu va face audienţă. Prin Anglia, au fost oameni care au ieşit din sală şi şi-au cerut banii înapoi pe bilet, dezamăgiţi că filmul e mut...