Prezenţa României ca ţară invitată de onoare la Salon du livre a fost - cum s-a văzut deja din reacţiile din presa - cu bune şi rele, cu inerţii româneşti perpetuate şi peste hotare, dar şi cu iniţiative mai dinamice, venite de regulă dinspre partea organizatorilor francezi sau a jurnaliştilor RFI. Mai jos redau un interviu pe care l-am realizat la Salon du livre, legat de prezenţa românească - prezenţă care marchează un moment "istoric" pentru cultura română (şi care sper să aibă ceva ecouri pe un termen mai lung).
Personal, standul românesc nu mi s-a părut profesionist (cărţile aranjate fără o anumită ordine şi punere în evidenţă, jumătate din titluri, cel puţin, în româneşte), iar ca design mi s-a părut previzibil, prea discret şi reluând eternele - chiar dacă abstractizate - motive rurale à la Muzeul Satului.
Vizitatori au fost, totuşi (eu una am făcut promo, la stand, dezinteresat, romanului lui Răzvan Rădulescu, La vie et les agissements d'Ilie Cazane - l-am lăudat unor tineri care îl răsfoiau curioşi); cifrele oficiale arată că la standul românesc s-au vândut mai multe cărţi decât la standul Barcelonei - oraşul invitat la Salon du livre. Mai departe rămâne de văzut.
„Sper să existe un efect de
durată în urma acestei promovări a literaturii române“
Interviu cu Jean MATTERN, editor
la Gallimard
Cum vi se pare Salon du
Livre de anul acesta, în raport cu ediţiile anterioare?
Pînă acum publicul la Salon du
Livre a fost destul de numeros, am impresia ca ambianţa e foarte plăcută, ziua
de sîmbătă este una în mod tradiţional foarte frecventată, este ziua în care
sînt prezenţi la tîrg marii autori francezi, dar şi vedetele comerciale –
pentru a da autografe. E adevărat că Salon du Livre de anul acesta vine după un
an de criză pentru piaţa de carte din Franţa: 2012 nu a fost un an foarte bun
pentru editorii francezi. E, de asemenea, adevărat că Salon du Livre 2013 va fi
şi un barometru pentru a măsura sănătatea pieţei de carte franceze. Bilanţul va
fi făcut la sfîrşitul Salonului, dar pînă acum impresia generală este una bună.
Salon du Livre este o întîlnire în acelaşi timp simbolică şi tradiţională a
publicului cu editorii francezi. Toţi editorii fac efortul de a-şi pune în valoare
aici producţia de carte. Pentru moralul editorilor, cred că e important ca
lucrurile să se petreacă bine la Salon du Livre; mai tîrziu se va vedea dacă
2013 va fi un an mai bun pentru carte faţă de 2012 (pînă acum aşa pare).
Editurile ocupă aceleaşi
standuri în fiecare an sau se plasează diferit de la un an la altul?
Lucrurile se mai schimbă puţin de
la un an la altul, locurile se mai modifică, unele edituri îşi măresc standul,
Actes Sud, de pildă Flammarion şi-a reînnoit, redecorat standul. Pe de altă
parte, e adevărat că există şi o tradiţie, dar şi anumite obişnuinţe ale
publicului de a regăsi editurile în aceleaşi spaţii la Salon du Livre, an de
an. E un amestec de noutate şi de tradiţie, şi, în plus de asta, la Salon du
Livre există o puternică prezenţă a televiziunilor şi a presei, evenimentul e
foarte mediatizat. Radiourile fac multe transmisiuni şi emisiuni în direct de
la Salon – France Culture, France Inter, de pildă –, revistele literare au şi
ele standuri, ziarele şi televiziunile sînt prezente – e vorba de un moment în
care toate luminile proiectoarelor sînt îndreptate asupra cărţii, a pieţei de
carte, a literaturii sub toate formele ei.
Nu am văzut preţuri
reduse la cărţi la Salon du Livre.
În Franţa avem preţ unic la
carte, n-avem voie sa facem reduceri. Sîntem foarte mîndri de legea preţului
unic pe care o avem în Franţa. Nu vrem, de altfel, să facem concurenţă
librarilor. Majoritatea standurilor aparţin librarilor.
Cunoaşteţi destul de bine
România, veniţi aproape în fiecare an la Bucureşti, în ultima vreme, romanele
dumneavoastră au apărut în traducere românească la Polirom, iar la Gallimard
sînteţi editorul Gabrielei Adameşteanu, printre alţi autori români. Cum vi se
pare standul românesc la Salon du Livre?
După cum ştiţi prea bine, au fost
multe probleme înainte chiar de sosirea delegaţiei româneşti la Salon du Livre.
Probleme de ordin politic, dar şi de politică culturală, să spunem aşa. Au fost
cîteva reacţii personale ale autorilor invitaţi pe care, în ce mă priveşte, le
regret. Pot înţelege motivele pentru care ei au decis să nu participe la Salon
du Livre, dar personal le regret foarte mult, pentru că, de fapt, hotărîrea lor
afectează cel mai mult publicul francez. Eu am aşteptat foarte mult această
întîlnire între publicul francez şi autorii români, iar faptul că nu au venit,
că au boicotat prezenţa românească la Paris pentru motive de politică culturală
românească echivalează cu a se înşela asupra ţintei acţiunii lor: de fapt,
singurii care vor suferi în urma acestei acţiuni vor fi, pe de o parte, autorii
înşişi, iar pe de alta, publicul francez. Fanii lui Mircea Cărtărescu, în mod
special, nu vor avea astfel plăcerea de a-l asculta, de a asista la conferinţe
şi la dezbateri, de a avea autografe de la el. Încă o dată, deşi înţeleg
motivele lor politice şi nu le judec, găsesc totuşi regretabilă decizia lor de
a nu veni la Salon du Livre. Mi-ar fi plăcut ca delegaţia României să fie
completă şi să reprezinte literatura română în toată diversitatea ei; e
adevărat că nu există încă mulţi autori români cunoscuţi de marele public, iar
Mircea Cărtărescu se număra printre aceia cunoscuţi şi e păcat că tocmai el a luat
decizia de a nu mai veni la Paris. Există mulţi alţi autori interesanţi care
merită descoperiţi în delegaţia română la Salon du Livre – printre ei unii sînt
publicaţi chiar de noi la Gallimard, cum ar fi Gabriela Adameşteanu, Horia
Bădescu, dar şi alţii, publicaţi de alte edituri, cum este Dan Lungu, pe care
l-am citit şi care-mi place foarte mult etc. E o săptămînă – cele cinci zile –
a întîlnirilor şi descoperirilor de autori români.
Aţi asistat/ participat
la evenimentele organizate la standul românesc?
Am participat mai ales la
dezbateri şi întîlniri radio. Evenimentele de la standul românesc sînt
organizate în colaborare cu Centre National du Livre (CNL) – realizate de
jurnalişti francezi bine informaţi în legătură cu cărţile şi autorii români participanţi
la Salon du Livre. Am impresia că sînt dezbateri şi întîlniri bune şi cred că
publicul francez va afla multe lucruri despre România şi literatura română.
O ultimă întrebare:
Editura Gallimard propune, la stand, un raft special dedicat autorilor români
pe care-i publică. Aţi organizat şi evenimente de promovare a autorilor români?
Da, avem o masă specială dedicată
României, cu autorii români publicaţi la Gallimard, noutăţile, dar şi autorii
publicaţi de mai multă vreme (Cioran, Mircea Eliade); am organizat şedinţe de
autografe cu autorii români, iar librarii de la stand au fost pregătiţi special
pentru a oferi publicului francez informaţii despre autorii români. Am încercat
să facem multe lucruri pentru a promova literatura română, de pildă, am scos o
broşură de prezentare a noii cărţi a Gabrielei Adameşteanu (Situation
provisoire/ Provizorat), care conţine şi un extras din carte. Sper să
existe un efect de durată în urma acestei promovări a literaturii române la
Salon du Livre, în lunile şi anii următori, iar curiozitatea publicului, pe
termen lung, să fie stimulată de evenimentele organizate în aceste cinci zile.
Apărut în Observator cultural nr. 668/ 05.04.2013
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu