Evenimente editoriale, întîlniri memorabile - 2014

Cred că putem vorbi, în anul care s-a încheiat, de cîteva evenimente editoriale importante în cîmpul literar românesc. E vorba de iniţierea a două serii de autor, seria „Gheorghe Crăciun“ la Editura Cartea Românească (îngrijită de Carmen Muşat şi Oana Crăciun, fiica scriitorului), respectiv seria „Mircea Nedelciu“ la Editura Paralela 45 (îngrijită de Ion Bogdan Lefter). Din seria Crăciun au apărut, pentru început, volumele Acte originale/ Copii legalizate (romanul de debut, publicat în 1982, tot la Cartea Românească) şi Mecanica fluidului (eseuri), ale căror coperte sînt ilustrate cu desene originale ale scriitorului. În seria Nedelciu (proiectată – se spune pe site-ul editurii – în nouă volume) a apărut volumul I de Opere, cuprinzînd primele două volume de proză scurtă ale autorului, Amendament la instinctul proprietăţii (1979) şi Efectul de ecou controlat (1981).

Un alt eveniment editorial a fost marcat de publicarea ediţiei integrale a Jurnalului lui Radu Petrescu, apărută tot la Editura Paralela 45 (sub îngrijirea Adelei Petrescu, soţia scriitorului dispărut în 1982, prefaţă de I.B. Lefter) – într-o ediţie, totuşi, greu accesibilă, format mare, cartonat şi text pe două coloane (şi cu preţ pe măsură). Poate din acest motiv, evenimentul nu a avut ecoul pe care-l merita. Dar e bine că a apărut şi vreau să observ o coincidenţă tulburătoare, care le-ar fi plăcut – cred – lui Gheorghe Crăciun şi lui Mircea Nedelciu. Nu numai că cei doi buni prieteni – şi scriitori (optzecişti) de prim rang ai literaturii române, amîndoi dispăruţi prematur – au revenit, iată, simultan în atenţia publicului, prin seriile de autor care le sînt dedicate (volumele au fost lansate la Gaudeamus, în noiembrie 2014), dar cărţile lor au apărut în acelaşi an cu ediţia integrală şi definitivă a Jurnalului lui Radu Petrescu (lansată la Bookfest, în iunie), el însuşi prieten cu Gheorghe Crăciun şi Mircea Nedelciu şi unul dintre marii noştri scriitori postbelici (reprezentant al Şcolii de la Târgovişte). În 2003, Gheorghe Crăciun publica, la Editura Grinta din Cluj, Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu şi Mircea Nedelciu. În 2014, cei trei prieteni şi mari scriitori români, dispăruţi prea devreme, se reîntîlnesc peste timp, revenind simultan în atenţia publicului. Şi, nu în ultimul rînd, mă bucur că ediţia integrală a Jurnalului lui Radu Petrescu şi seriile de autor Crăciun şi Nedelciu sînt pur şi simplu posibile, pe o piaţă de carte necruţătoare, dominată de criteriul vandabilităţii. (De altfel, aceste volume ar fi meritat, fără discuţie, finanţări din partea instituţiilor de profil.)

Revenind acum la bilanţul anului, încep cu volumul memorialistic – pentru mine, cartea anului – semnat de Gabriela Adameşteanu, Anii romantici (Polirom, 2014), un volum care evocă primii ani postdecembrişti şi reconstituie, din perspectiva personală a unui intelectual angajat – însă cu distanţă, eleganţă, dar şi fermitate – o întreagă epocă „inaugurală“, „romantică“, a începutului de democraţie românească. E o carte esenţială pentru înţelegerea vieţii intelectuale şi politice a acelor ani (văzută de un intelectual aflat în mijlocul evenimentelor, dar şi cu distanţa critică de peste ani). La capitolul memorialistică, adaug şi cartea savurosului scriitor optzecist Ioan Groşan, Lumea ca literatură. Amintiri (Polirom, 2014).

La capitolul proză, mi-a atras atenţia romanul Uranus Park de M. Duţescu (Polirom) – un scriitor tînăr, debutat cu poezie acum cîţiva ani. Romanul e bine scris, într-un stil frenetic (cu suspans de bună calitate), urmărind povestea unui tînăr arhitect, Horia Petrescu, ambiţios, dornic să urce în ierarhie şi să facă bani, şi ajuns în mafia imobiliară la nivel înalt din Bucureşti, în anii 2000. Din categoria prozei tinere – realiste, minimaliste şi/sau sociale – merită citite şi volumele de proză scurtă Escapada de Lavinia Branişte, Boddah speriat de Ionuţ Chiva, Sebastian, ceilalţi şi-un cîine de Mihai Radu, apărute în aceeaşi colecţie, „Ego. Proză“, a Editurii Polirom. Jurnalista Adina Popescu a publicat şi ea, la Editura Casa de pariuri literare, un volum de proză a copilăriei bucureştene în anii ’80, Povestiri de pe Calea Moşilor. Nora Iuga a publicat un nou roman, Harald şi luna verde, Dan Lungu – Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, apărute, şi ele, la Polirom. Lui Petre Barbu i-a apărut romanul Marea petrecere, Editura Cartea Românească. Seria de autor consacrată inegalabilului Radu Cosaşu a ajuns la volumul VI, Supravieţuirile: 4. Pe vremea cînd nu mă gîndeam la moarte. 5. Gărgăunii (Polirom). Scriitoarea şi traducătoarea Veronica D. Niculescu a publicat, împreună cu Emil Brumaru, un fermecător şi ludic volum de dialog literar (apărut iniţial în rubrica „Diabloguri“ din Suplimentul de cultură), Cad castane din castani. Amintiri de ieri şi azi. De altfel, Veronicăi D. Niculescu i-a apărut, la Casa de pariuri literare, şi un mic şi preţios volum de proză, Simfonia animalieră, cu ilustraţii de Anca Smarandache (în care dă curs aceleiaşi scriituri melancolic-ludice, retractile, poetice).

2014 a fost un an foarte bun pentru poezie (poate mai bun decît pentru proză), fiindcă sînt multe volume bune de poezie: Şi cuvintele sînt o provincie de Adela Greceanu (Cartea Românească), Vocea de Domnica Drumea (Charmides), California pe Someş de Ruxandra Cesereanu (Charmides), Cusături de Doina Ioanid (Cartea Românească), AnaBASis de Bogdan-Alexandru Stănescu (Cartea Românească), George Geacăr, foarte foarte aproape (CDPL), Miruna Vlada, Bosnia. Partaj(Cartea Românească). E un lucru rar ca, într-un singur an, să apară atît de multe volume bune de poezie. Dan Sociu a publicat antologia poeticăVino cu mine ştiu exact unde mergem. Antologie 1999-2014 (Polirom). De notat şi debuturile poetice, printre care: Sabina Comşa (Toţi ceilalţi apropiaţi), Ioan Şerbu (Lego), ambele apărute la Tracus Arte, Ioana Şerban, Zero-unu (Brumar), Ioana Dunea, id (Charmides – debutul poetic, fiindcă autoarea a publicat şi un volum de critică şi istorie literară în 2012, la Tracus Arte), Diana Bădica, enşpe mii de dimineţi (CDPL). 

La categoria critică literară şi eseu figurează cărţile unor tineri critici şi cercetători literari (la origine, de regulă, teze de doctorat): Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel de Luminiţa Corneanu (Cartea Românească), Carte de identităţide Florina Pîrjol (Cartea Românească), Sfinxul. Pierre Bourdieu şi literatura de Laura Albulescu (Art), Marin Sorescu. Singur printre canonici de Cosmin Borza (Art).

Într-o zonă aparte, notez şi cartea-discurs despre arta contemporană a lui Bogdan Ghiu, Linia de producţie. Lucrînd cu arta (Tact, 2014), într-o ediţie cu ilustraţii excelentă. 

La capitolul traduceri, aş începe cu ediţia Florile răului de Charles Baudelaire – traducere integrală a poemelor lui Baudelaire de către poetul şi prozatorul Octavian Soviany (Casa de Editură Max Blecher, 2014). O muncă de ani de zile şi o reuşită impresionantă. Printre alte traduceri foarte bune se situează Astăzi mai bine nu m-aş fi întîlnit cu mine însămi de Herta Müller (traducere de Corina Bernic, Editura Humanitas Fiction), unul dintre cele mai bune romane ale autoarei germane născute în România; Foc palid de Vladimir Nabokov, cel mai recent titlu din seria Nabokov a Editurii Polirom, şi Sfîrşitul poveştii de Lydia Davis (Editura Univers), în traducerea Veronicăi D. Niculescu; Al patrulea zid de Sorj Chalandon (traducere de Doru Mareş, Editura Humanitas Fiction); Nimeni de Gwenaëlle Aubry (traducere de Svetlana Cârstean, Editura Trei); Culorile rîndunicii de Marius Daniel Popescu (traducere de Simona Modreanu, Editura Polirom); Aproape de inima vijelioasă a lumii de Clarice Lispector (traducere de Dan Munteanu-Colan, Editura Univers), 101 nopţi (traducere din germană de Alexandru Al. Şahighian, Editura Baroque Books).

Închei acest bilanţ sumar cu două frumoase cărţi-obiect (o categorie asigurată, în ultima vreme, cu eleganţă de cărţile publicate de Editura Baroque Books): volumul versuri de Mircea Ivănescu (Editura Humanitas) şi 101 nopţi (Editura Baroque Books, traducere din germană de Alexandru Al. Şahighian), o ediţie de lux a manuscrisului care conţine povestiri mai vechi decît cele din 1001 de nopţi ale Şeherezadei. La capitolul întîlniri memorabile, se află – în ce mă priveşte – întîlnirile cu celebra scriitoare şi teoreticiană Julia Kristeva, respectiv cu scriitorul şi jurnalistul Sorj Chalandon (care au fost prezenţi la Bucureşti: cea dintîi în toamnă, la invitaţia Institutului Francez şi a Centrului Sfinţii Petru şi Andrei, cel de-al doilea în vară, la Bookfest, invitat de Institutul Francez şi de Editura Humanitas Fiction, unde i-a apărut romanul Al patrulea zid, traducere de Doru Mareş), şi cu scriitorul româno-elveţian Marius Daniel Popescu, venit la FILB (Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti), unul dintre cei mai buni scriitori (franco-)români actuali, autor al romanelor Simfonia lupului (Humanitas, 2008) şi Culorile rîndunicii (Polirom, 2014). Două festivaluri literare importante – la care am putut participa – au permis, şi anul acesta, întîlniri ale publicului din România cu scriitori importanţi din întreaga lume: FILIT, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (un festival cu buget impresionant), respectiv FILB, Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (cu un buget mic, dar invitaţi de calitate).

Apărut în Observator cultural nr. 754/ 09.01.2015

P.S. Mi-au scăpat - prin forţa lucrurilor - din sumarul bilanţ cîteva titluri pe care le menţionez aici:

Octavian Soviany, Călcâiul lui Magellan (poezie), Ed. Cartea Românească

O. Nimigean, nanabozo (poezie), Ed. Cartea Românească

Alexandru Vlad, Cenuşă în buzunare (antologie de proză scurtă realizată de autor, prefaţă de Victor Cubleşan), Ed. Charmides

Radu Mareş, Sindromul Robinson (proză), Ed. Polirom

Antoaneta Ralian, Amintirile unei nonagenare. Călătoriile mele, scriitorii mei (memorialistică), Ed. Humanitas