De weekend

Expo New Black Romanticism la MNAR: Markus Proschek (n. 1981, Austria), "The Light", 2012 (aluzie la iconografia comunistă)

Sumar Literomania 21 (26.05.2017)

Adina Dinițoiu, Romanul unei experiențe mistice (click)

Ingeborg Bachmann, Voi, cuvinte (click)

Raul Popescu, Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic (click)

Jan Cornelius, Jocurile și visele prizonierului (I) (click)

Cristina Hermeziu, „Paștele mamii voastre!” – Cum traduci asta sau despre cum pierderile pe drum sunt regăsiri... (click)

Ruxandra Cesereanu, Scrisori venețiene de dragoste (click)

Valeriu Gherghel, Mai plângeți la înmormântări? (click)

Péter Demény, Clubul grafomanilor (click)

Radu Niciporuc, Sincope cu arculețe și contor (click)

  

Sumar Literomania nr. 18 (05.05.2017)

Raul Popescu, Lama Erikăi (click)

Concurs flash fiction- Prozele finaliste (aprilie 2017) (click)

Caius Dobrescu, Parazitul prietenos (click)

Dorica Boltașu Nicolae, Povestirile lui Dino Buzati (click)

Antoine Compagnon, Antimodernii - fragment (trad. de Adina Dinițoiu) (click)

Ruxandra Cesereanu, Scrisori venețiene de dragoste (II) (click)

Veronica D. Niculescu, Așa sunt eu, mai fericită când sunt nefericită (click)

Valeriu Gherghel, Dacă-i rogi frumos pe sfinți, ai noroc la văduve (click)

Radu Niciporuc, Nunta (II) (click)

Péter Demény, Liedul de Ștef (click)

Sumar Literomania nr. 17 (27.04.2017)

Raul Popescu, Andrei Bodiu şi poezia cotidianului (click)

Andrei Bodiu, Luni seara (click)

Cyrielle Diaz, "Zulu", le roman policier, politique et social d’un auteur engagé (click)

Françoise Sagan, Patul răvășit (fragment; traducere de Adina Diniţoiu) (click)

McKenzie Wark, 73oria gam3rului (traducere de Daniel Clinci) (click)

Ruxandra Cesereanu, Scrisori venețiene de dragoste (click)

Despina Jderu, Exilul Imaginarului (click)

Péter Demény, Ideea ardeleană (click)

Silvia Colfescu, Ieri dimineață, București (click)

Radu Niciporuc, "Rayuela" în tutungerie (click)

Valeriu Gherghel, Vrei să devii înțelept? Da? Citește atunci această notă, vei descoperi secretul istețimii (click)

Sumar Literomania nr. 14

Raul Popescu, Roger Zelazny și zeii (click)

In memoriam Alex. Leo. Șerban, Aprilie orb (click)

Concurs Flash Fiction Literomania – martie 2017 (click)

Cyrielle Diaz, Livre Paris, ou le retour du débat de la gratuité de la culture (click)

Georges Banu, Un théâtre mental (click)

Dorica Boltaşu Nicolae, Femei în "Dimineaţă pierdută" (click)

Tobie Nathan, Ţara aceasta care-ţi seamănă (click)

Dinu Flămând, Pessoa – Cioran, în căutarea patriei ideale (click)

Adrien Bosc, Constellation (click)

Veronica D. Niculescu, O scurtă declarație de dragoste (click)

Valeriu Gherghel, O lacrimă pe mormîntul tinereții mele (click)

Péter Demény, Mai am o singură durere (click)

Radu Niciporuc, Păianjenul de argint (click)

Ruxandra Cesereanu, Portalul și spiridușul său speculativ (click)

Gala Premiilor "Observator cultural" 2017

Marţi, 4 aprilie, la Teatrul Odeon, a avut loc Gala Premiilor "Observator cultural" 2017. Câteva instantanee de la eveniment:

Alături de Silvia Dumitrache:

Alături de Raul Popescu:

Alături de Raul Popescu şi Radu Niciporuc, laureatul Premiului "Observator cultural" pentru debut:

Sumar Literomania nr. 13 ((31.03.2017)

Raul Popescu, Mircea Ivănescu – cronicarul „întâmplărilor” (click)

Roland Barthes, Imperiul semnelor (click)

Paul Țanicui, cealaltă inimă (click)

Radu Țuculescu, Măcelăria Kennedy (click)

Dan Rhodes, Antropologie şi o sută de alte povestiri (click)

Veronica D. Niculescu, Și nimic nu trebuie scris (2) (click)

Valeriu Gherghel, Ferește-te de ursuzi, învață să te bucuri... (click)

Despina Jderu, Geografia străzilor luminate (click)

Ruxandra Cesereanu, J.J., Corto, Marilyn și M.M. (click)

Radu Niciporuc, Într-o librărie pe Paraná (click)

Silvia Colfescu, Cum se distra aristocrația bucureșteană (click)

Péter Demény, Elevii piscului (click)

Sumar Literomania (23.03.2017)

Adina Dinițoiu, O replică algeriană la "Străinul" lui Camus (click)

*** La aniversară - Mircea Ivănescu

Raul Popescu, Julio Cortázar şi fascinaţia cuvintelor (click)

Dorica Boltașu Nicolae, „Krypto şi fermecătoarea laponă” (click)

Péter Demény, Rapul literar (click)

Octavian Soviany, Adda cântă (click)

Georges Banu, Voyages théâtraux à l’Est (click)

Adina Dinițoiu, Trilogia pariziană a lui George Banu (click)

Radu Niciporuc, Aterizare la Nouakchott (click)

Valeriu Gherghel, Cînd mergi la femeie, nu uita biciul! (click)

Ruxandra Cesereanu, Ana și pervazul de unde privește lumea (click)

Sumar Literomania (17.03.2017)

Adina Dinițoiu, „Unde am să fiu când n-am să mai exist?” (click)

Raul Popescu, Un arest, o carte (click)

Alexandru Vlad, Poem (click)

Marian Ilea, Diminețile Pectonelei (click)

Paul Țanicui, Despre sărăcire şi alte întâmplări (click)

Veronica D. Niculescu, Și nimic nu trebuie scris (click)

Valeriu Gherghel, Misogini din toată lumea, nu vă sfiiți și radeți femeile în cap! (click)

Ruxandra Cesereanu, Misogini din toată lumea, nu vă sfiiți și radeți femeile în cap! (click)

Radu Niciporuc, Întoarcere acasă (click)

Despina Jderu, Cele două fețe ale lunii (click)

Silvia Colfescu, Palatul Romanit – între Finanțe și Colecții (click)

Péter Demény, Diavolul viu (click)

Sumar Literomania (09.03.2017)

Adina Dinițoiu, Michel Houellebecq, poetul (click)

Raul Popescu, O antibiografie - Michel Houellebecq despre H.P. Lovecraft (click)

Dorica Boltașu Nicolae, Scepticism şi iubire în timpuri moderne (click)

** * Prozele finaliste ale concursului flash fiction (februarie 2017) (click)

Radu Vancu, [După ce ne-am întors de la mare] (click)

Darie Magheru, siqueiros (click)

Cristina Hermeziu, Când traducătorul fantasmează cartea: Ștefan Agopian, „Sara”, traducere în franceză de Laure Hinckel (II) (click)

Valeriu Gherghel, Seducția: cum să topești un sloi de gheață (click)

Radu Niciporuc, Pascal și veselul Benoit (click)

Ruxandra Cesereanu, Bucureștiu răsfoit într-un album de gală (click)

*** Concurs flash fiction - februarie 2017 (click)

Sumar Literomania (02.03.2017)

Raul Popescu, Destinul unui roman aparte (click)

Philippe Sollers, Prietenia lui Roland Barthes (click)

Silvia Colfescu, Vilnius - capitala unui popor de cititori (click)

Lucian Dan Teodorovici, Cel care cheamă câinii (fragment) (click)

Mihaela Miroiu, Poate că sunt Matrioșcile din mintea mea (click)

Cezar Paul-Bădescu, Filmul bate viața (click)

Paul Țanicui, restul sălbatic (click)

Veronica D. Niculescu, Scrisoarea netrimisă, povestea nespusă (click)

Ruxandra Cesereanu, Scrisorile de dragoste ale lui Radu Stanca (click)

Despina Jderu, Timpul viu (click)

Radu Niciporuc, „Omul pierdut” și o navă pierdută (click)

Valeriu Gherghel, Peripețiile lui Tristan și ale Isoldei sau iubirea reprimată (click)

Mărţişor

La mulţi ani de Mărţişor! :)

Sumar Literomania (23.02.2017)

Adina Dinițoiu, „Planeta Proust” văzută de Alex. Leo Şerban (click)

Dorica Boltașu Nicolae, Autorii canonici şi dragostea (II). Pasiune şi vină (click)

Robert Șerban, Cele cinci simțuri (click)

Marco Grosse, Poems (click)

Raul Popescu, Ultimul interviu cu Ioan Petru Culianu (click)

Liliana Corobca, Caiet de cenzor (fragment) (click)

Dinu Ghika, Amintiri dintr-o casă bucureșteană (click)

Radu Niciporuc, În căutarea lui Columb (click)

Vernonica D. Niculescu, O pătură de amărăciune (click)

Valeriu Gherghel, Trei versiuni ale lui Barbă Albastră (click)

Ruxandra Cesereanu, Cartea psihedelică a lui Mariu în Anzi (click)

Un savuros poet al limbajului

În 2016, poetul Sorin Gherguţ a publicat un nou volum de poeme, intitulat Trei, la Editura Vellant – un volum elegant, cu reproduceri după picturi (din scrum, pămînt, făină de muştar şi mediu acrilic) semnate de Nicolae Comănescu. Poet afirmat în anii ’90 la Cenaclul Litere de la Filologia bucureşteană (condus de Mircea Cărtărescu), debutat în volumul colectiv Tablou de familie (Editura Leka-Brâncuş, 1995, volum în care e prezent alături de colegii de cenaclu: Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu şi T.O. Bobe), Sorin Gherguţ a debutat editorial în 1998 cu volumul Time Out (Editura Timpul, Iaşi), iar în 2011 a publicat volumul Orice. uverturi şi reziduuri (Editura Pandora M/ Trei, Bucureşti). A apărut, de asemeni, în antologiile colective Marfă (Editura Salut, 1996) şi Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011 – alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleşa şi Bogdan O. Popescu).

Tablou de familie era primul dintre cele două volume colective în care au debutat cenacliştii Litere, după modelul mai vechiului Desant optzecist (cel de-al doilea volum a fost Ferestre 98, Editura Aristarc, Oneşti), şi el a impus, practic, cîţiva tineri nouăzecişti, diferiţi ca formule literare, dar avînd în comun acel „aer de familie“ dat de frecventarea Cenaclului Litere bucureştean. Între ei, Sorin Gherguţ face notă aparte prin deconstrucţia lingvistică plină de umor pe care o practică în poezia lui. Poet constant, egal cu sine însuşi – deşi nu foarte prolific, autor a doar trei volume individuale (din motive de exigenţă şi/sau lene, cum declară într-un interviu) –, Gherguţ dă dovadă de aceeaşi stăpînire a discursului poetic şi de aceeaşi calitate valorică de la primul la cel de-al treilea/cel mai recent volum (care se numeşte chiar Trei). Dat fiind că Orice. uverturi şi reziduuri (2011) fusese un volum alcătuit în timp, presupun că şi Trei este o carte elaborată pe îndelete. Am apreciat cu deosebire, în acest din urmă volum, umorul lingvistic, absolut savuros, care face din Gherguţ un poet inconfundabil: un poet al limbajului (ca un bun cunoscător de lingvistică teoretică ce este), dublat însă de un teribil simţ al deriziunii, în parte urmuzian, prin umorul absurd, în parte beckettian prin reducerea la zero a semnificaţiei. Umor absurd şi melancolie bacoviană (frizînd depresia), deconstrucţie ludică a limbajului, toate acestea alcătuiesc nota distinctivă a unui poet inclasabil (cu jocuri lingvistice ca la Ion Stratan sau frazări repetitive ca la Bacovia ori Constantin Acosmei). Şi e interesant că acest tip de poezie ancorată în limbaj şi mizînd pe efectele umoristice şi derizorii ale combinaţiilor lingvistice nu rămîne una impersonală, ci dimpotrivă, este cît se poate de personală, ca la optzecişti, ba chiar afişează numele biografic al autorului. 

De altfel, deriziunea aceasta rezultată din efectele de limbaj se aplică, în egală măsură, „eului liric“ (poetul însuşi citează ironic, într-un loc, sintagma), pîndit aici de „3r: risipă ratare rebut alias biete scuze“, cum anunţă titlul unui poem. Citez în continuare dintr-un amplu – şi metatextual (chiar dacă, evident, ironic) – poem fără titlu, de la pp. 46-55: „aveam toate necesarele date/ spre a răzbi. spre a răzbate./ ce m-am făcut a fost că plouă/ în loc să le croiesc oamenilor o soartă nouă.// lume(, lume.) ghergut(, ghergut)“ – versuri cu indicaţie „solo“, cărora „lumea“ invocată le dă în continuare replica, precum corul antic. După cum se vede, dincolo de dislocările sintactice, de rime à l’ancienne şi metatext – asupra cărora voi reveni –, poetul trăieşte un soi de malaise în raport cu sine (obsedat de ratare), dar şi în raport cu lumea – faţă de care e inert, opus militantismelor ideologice şi activismului, excedat şi de consumerism. În terţinete, Sorin Gherguţ scandează nevrotic, repetitiv şi plin de umor: „pentru confortul meu psihic/ mă-ntorc să verific/ gazele, luminile, apele// şi iau apoi – critic/ privindu-mi aproapele/ – un anxiolitic“. Nici cu „munca“ (alt laitmotiv poetic, luat în balon) nu stă prea bine, nu e convins de „proprietate privată & libertate“, cît despre ideologie... „năuceala şi-alienarea (...) mă cuprind pe tărîm ideologic“ (p. 31). Impasul „ideologic“ este – în acord, probabil, cu vremurile pe care le traversăm –, o noutate în poezia lui Sorin Gherguţ.

Cum spuneam, Gherguţ practică, paradoxal, o poezie lingvistică – o raritate printre poeţii de azi, adesea minimalişti, neinteresaţi de limbaj –, dar în egală măsură o poezie personală (în sensul „personismului“ lui Frank O’Hara, invocat pe vremuri la Cenaclul Litere); există în carte poeme cu titlul Eu 2, Vertig(eg)o sau (dez-ego), care iau în deriziune eul poetic (ce trimite la eul biografic). Iată, de pildă, în Vertig(eg)o, o ironie existenţială la persoana I, cu trimitere la Sorescu (şi Villon), o prăbuşire în gol fără plasă, care ia ulterior forma unei aruncări la coş fără plasă (fără a mai pune la socoteală fuga de sens de la „a arunca la coş“ la „a stoarce un coş“): „mă prăbuşesc în gol ţinîndu-mă (strîns) de o sfoară ruptă demult/ şi relativ calm pe deasupra/ şi culmea/ sfoara continuă să se rupă,-n bucăţi tot mai mici/ nu c-ar fi/face vreo diferenţă// o las din mînă (stînga sau dreapta) doar cît s-apuc, cînd şi cînd (în general din ce în ce mai des) toarta unei halbe de bere sau o sticlă. O mînă pe sfoară, o mînă pe sticlă. Toarta (nu poarta) e-n fond tot din sticlă. Totul e ca, înainte să mă fărîm, să trec printr-un inel, inelul cel strîmt, asemenea unui coş de la jocul de basket, şi – nu-n ultimul rînd – ca inelul să aibă, asemenea coşului de baschet, agăţată o plasă (nu precum coşurile de pe terenurile unor şcoli sau baze sportive la care-am mai jucat). E foarte importantă plasa.// Sau nu cumva sfoara/ Sau nu cumva am trecut deja prin inel şi sfoara/ De care mă ţin strîns provine/ Din plasa sus-menţionată, de el agăţată, de care ziceam?// (...) (Sorescu pe undeva şi Villon) Dar urmăriţi acest film:// Să nimereşti coşul şi coşul să nu aibă plasă/ E ca şi cum ţi-ai stoarce un coş şi din el ar ţîşni, ce ştiu eu, petrol sau melasă/ Nu puroi ci poate cerneală, sau ulei de motor/ (Fluide cu un sfert de trecut, juma de prezent şi infinitezimal viitor)“. Deriziunea – atitudine „de bază“ la Sorin Gherguţ – se joacă şi pe acest teren epidermic, al „fluidelor“, „mucozităţilor“, „pielii“ şi „coşurilor“, dar şi al mutării ideilor (vezi de civitatis, de pildă) la propriu pe terenul de... basket (sau lupte, sau fotbal, după caz).

Apropo de dimensiunea metatextuală (sau „paratextuală“, zice poetul), Gherguţ strecoară în poemul amplu evocat mai sus (fără titlu) şi un „extra (imn paratextualist)“, tematizînd ironic, pentru cunoscători, moartea autorului, în epoca scrisului pe calculator: „orice autor/ vrea să trăiască/ dar scrisul devine o ruletă rusească,// scrisul pe calculator,/ cînd o bombă adastă/ ascunsă undeva sub o tastă// cum nu vreau să mor/ mă comut, temător/ la hîrtie şi pastă// nici un autor/ nu vrea s-o mierlească./ nu că nu-i uşor.// (revin şi) fac echipă cu Rube Goldberg şi cu baronul Münchhausen/ fac echipă cu cine vrei tu în poezia asta pe care nu mă mai gîndesc s-o termin/ fac echipă şi cu Icar/ în textul ăsta din care nu mai intenţionez (atenţie: rimă facilă) să mă car// scriu aşa cum aş înota la 100 de km de orice mal/ din spirit sportiv combinat cu îndărătnicie animalică/ aşa cum m-aş agăţa, în cădere, de toate firele de aţă, nu şi de sîrme neizolate: risc de electrocutare./ aşa cum şi pe dincolo“. Această cădere a lui Icar, acest sens gravitaţional conferă o anumită gravitate, şi greutate, deriziunii poetice. Deşi scrie poeme cu rimă şi ritm, cu refrene şi repetiţii, aşadar cu prozodie şi perpetuu intertext, vrînd parcă să fie uneori lungi texte de hip-hop urban, Sorin Gherguţ este, peste tot, un poet inconfundabil în peisajul literar contemporan, un „umorist“ urmuzian şi un deconstructor al limbajului, minat de simţul gravitaţiei şi al derizoriului.

Sorin Gherguţ, Trei, ilustraţii de Nicolae Comănescu, Editura Vellant, Bucureşti, 2016, 144 p.

Apărut în Observator cultural din 17.02.2017

Sumar Literomania (16.02.2017)

Săptămâna aceasta puteţi citi pe Literomania:

Adina Dinițoiu, Ce sens are iubirea în absenţa memoriei? (click)

Paul Țanicui, Comédia ţiganilor. TARAF DE HAÏDOUKS (click)

Raul Popescu, Elisabeta Báthory și America (click)

Ioana Nicolaie, Pelinul negru (click)

Richard Brautigan, Dactilograful lui Ernest Hemingway (click)

Cosmin Perța, Dispariția (scenariu de film) (III) (click)

Valeriu Gherghel, Sic transit… (click)

Veronica D. Niculescu, Cantilene (click)

Ruxandra Cesereanu, Veronica se întoarce J (click)

Radu Niciporuc, Portretul lui captain Ha (click)