.
.

luni, 17 septembrie 2012

Un premiu literar de 10.000 de euro


Cam de o lună se vorbeşte despre acest Premiu literar „Augustin Frăţilă”, oferit de Asociaţia Casa de Cultură pentru cel mai bun roman al anului 2011, în valoare de 10.000 de euro. El se va decerna, se pare, în octombrie.

Ideea e ca premiul să devină unul anual, şi unul important, având în vedere suma de bani cu adevărat considerabilă, pusă în joc...
Pentru moment, el nu pare a fi decât un „experiment” bizar, dat fiind modul de selectare a cărţilor în concurs şi mai ales modul de alegere a juriului! În primul caz, „regula” e ca autorul (!) sau editura să înscrie cartea la concurs – în loc ca echipa de oameni implicaţi în decernarea premiului să stabilească de la bun început o listă de bază cu titlurile anului 2011 (în caz contrar, o carte importantă poate rămâne în afara listei, din neglijenţa autorului sau editurii, în vreme ce alte cărţi de la slabe în jos ar intra în concurs...).

În privinţa juriului, problemele sunt şi mai mari: trei critici profesionişti sunt meniţi a alege lista de 5 titluri din „finală”, în vreme ce verdictul va fi dat pe baza punctajului acordat de un fel de al doilea juriu format din „cei mai influenţi bloggeri din mediul online românesc”, cum zice comunicatul... (nu ştim ce înseamnă „cei mai influenţi” şi pe ce criterii – trafic? – au fost etichetaţi astfel, şi de către cine).

Or premiul va fi, în felul acesta, o struţocămilă: nici premiu dat de profesionişti ai domeniului, nici premiu de popularitate sau un soi de premiu dat, să zicem, exclusiv de mediul online, un Premiul al bloggerilor, să zicem, cum există în Franţa un Premiu al Liceenilor etc.

Cele două categorii trebuiau, după mine, separate: ori unii, ori ceilalţi. Ori un premiu care poate deveni prestigios, dat de profesionişti, în orice caz de oameni din domeniul literar (cum sunt marile premii de prestigiu la nivel internaţional, pe model Goncourt, de pildă), ori premiu de popularitate, de online, de bloggeri, de ce doriţi dvs. Altfel e păcat de banii puşi în joc – o sumă considerabilă, cum spuneam, cum rar se acordă pe la noi pentru literatură. Măcar de s-ar acorda cum trebuie!

Oricum, în formula actuală de jurizare, premiul nu are şanse să devină un premiu-reper, un premiu de prestigiu. Nu mai spun – dar poate asta contează mai puţin, până la urmă – că nici numele lui nu contribuie la acest lucru (orice s-ar spune, Augustin Frăţilă nu e, totuşi, un scriitor de „liga întâi”).

6 comentarii :

  1. Bine punctat.
    Bani multi pentru o idee de premiu accidentata...

    RăspundețiȘtergere
  2. deci nu pot sa cred cum, in a noastra draga Romanie, nu reusim sa discernem lucrurile, sa ni le definim. eu am vazut la descrierile bloggerilor distinse domnisoare care isi acordau, in descriere doar, titulaturile de "poeta, prozatoare si dramaturg"( iar eu, in afara de expertize esuate despre orice nu gaseam acolo nici poezia, nici proza, si cu atat mai putin dramaturgia). dar totusi, fara dovezi clare in directia asta nu cred ca organizatori unui astfel de concurs ar trebui sa le creada pe cuvant.
    dar ce stiu eu? poate in momentul de fata imi dau si eu imi exprim opinia in privinta lucrurilor despre care nu am habar. nu detin momentan 10 000 de euro ca sa imi permit sa imi dau cu parerea.

    RăspundețiȘtergere
  3. Dimpotriva, eu cred ca e de bine faptul ca premiul va merge la o carte apreciata atat de critici cat si de publicul larg reprezentat de bloggeri.

    Criticii aleg 5 carti din 59 - e o selectie stransa, deci in finala vor ajunge f. probabil numai carti bune si poate sa apara situatia pomenita de Dan C. Mihailescu in interviul din Evenimentul Zilei:

    Care credeţi că vor fi dificultăţile alegerii finaliştilor?

    Excelenţa în stiluri diferite. Ai trei sau cinci romane excelente, fiecare strălucind în zona lui. Care vor fi priorităţile juriului ? Psihologicul ? ludicul ? social-istoricul ? sentimentalul ? parabola politică ? experimentul eclatant, dar gratuit, sau ethosul dens, dar defazat ? Etc.


    Si atunci nu vad de ce e gresit, dupa ce ai lasat criticii sa desparta apele, valoarea de nonvaloare, sa lasi in final sa aleaga publicul, dintre 5 romane relativ egale sau apropiate ca valoare, pe cel mai captivant / citibil dintre ele.

    RăspundețiȘtergere
  4. @ A reader: E probabil, da, ca în finală să ajungă romane bune, însă - aşa cum am zis - mie problema amestecului celor două categorii mi se pare discutabilă. Dat fiind că sunt, totuşi, foarte mulţi bani în joc (în raport cu banii care se oferă în general la premii în România)si dat fiind că se avea în vedere şi ideea unui premiu de prestigiu, ar fi trebuit ca juriul, mai larg de preferinţă, să fie făcut din profesionişti. Or dacă nu, să se propună un premiu de popularitate, foarte tentant prin suma pusă în joc, acordat de un juriu de bloggeri. De ce era nevoie ca criticii să "despartă apele, valoarea de nonvaloare" şi apoi bloggerii să aleagă ce e mai popular, mai atractiv, mai captivant? E ca şi cum bloggerii ar fi atunci asistanţi îndeaproape, ca nişte elevi de profesorul care deţine el criteriul valorii... e cumva bizar, se amestecă lucrurile, criteriile de departajare (valoare, popularitate).

    RăspundețiȘtergere
  5. De ce era nevoie ca criticii să "despartă apele, valoarea de nonvaloare" ? Pentru ca nu putem sti sigur daca juriul asta de bloggeri ar face-o - cam jumatate dintre ei nu prea par sa aiba tangente cu literatura. Ar fi putut face un juriu de bloggeri mai competent, dar ar fi fost mai putin reprezentativ pentru publicul larg, ori asta pare sa conteze mult pt organizatori, care spun ca "Premiul îşi propune să trezească atenţia unui potenţial public cititor de literatură română."

    RăspundețiȘtergere
  6. @ A reader: Da, în ultimele zile s-a tot scris despre juriul de bloggeri, ales pe nu se ştie ce criterii, dar se pare că nu ale priceperii la literatură... După mine, dacă se opta pentru un vot al bloggerilor, ar fi trebuit să se facă un juriu de bloggeri care au dovedit că ştiu despre ce scriu pe blogurile lor, şi astfel s-ar fi dat un premiu de popularitate sau un premiu al bloggerilor. Un "potenţial public cititor de literatură română" nu e în nici un caz un public care n-are nici un fel de percepţie a valorilor literare, nici un fel de discernamânt critic; altfel, părerea lui nu cred că ar conta într-un juriu, la ce bun?

    RăspundețiȘtergere